Evanghelia prosperităţii

Ev .prosperitatii                                       

În Evanghelia dupa Matei cap. 6 versetele 19-23 Isus Hristos ne spune ” Strangeti-va comori  in cer…Pentru ca unde este comoara voastra, acolo va fi si inima voastra. Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona. 
Matei 19 : 23-24 . Isus a zis ucenicilor Sai: „Adevărat va spun că greu va intra un bogat în Împaratia cerurilor.  Vă mai spun iarăşi că este mai uşor să treacă o camilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în Împaraţia lui Dumnezeu.”
În ultimii ani vedem tot mai des tendinţa printre creştini  de a căuta  să obţină cât mai mulţi bani, să strângă averi , maşini, case luxoase , prin emigrare în ţări mai bogate sau implicarea în afaceri. Şi după cum vedem  nu poţi fi în acelaşi timp şi iubitor de bogăţii şi filantrop , decât cu extrem de rare excepţii.
Tendinţa aceasta se datorează atât interpretării proprii a Scripturii dar şi  faptului că mulţi predicatori predică în biserici preponderent din Vechiul Testament despre personaje precum Iov sau Avram despre care se spune ca aveau mari bogatii si totuşi erau „placuti Domnului”, în acelaşi timp aceşti predicatori ignoră, pun deoparte învatatura lui Hristos cu privire la bogăţie care constatăm că este  semnificativ diferită (are o abordare diferita) celei din Vechiul Testament.
Eroarea pe care o fac ei se datorează faptului că nu ştiu (sau nu vor) sa facă deosebire între iudaism (religia mozaică) si creştinism , considerând ca ambele găsindu-se in biblie se pot amesteca şi poţi să iei la alegere ce îţi place dintr-o parte  sau  alta.
Chiar daca biblia conţine şi Vechiul Testament pentru creştinism este prioritară învatatura Noului Testament , acesta este Noul Legământ între Dumnezei şi om prin Isus Hristos.
Vechiul Testament ne ajută să întelegem originile creştinismului relaţia omului cu Dumnezeu înainte de Hristos în poporul evreu.
Şi totuşi există deosebiri semnificative între iudaism (religia mozaică) a Vechiului Testament şi creştinism. De aceea creştinul trebuie sa reţină din Vechiul Testament ca fiind valabile acele elemente care rămân neschimbate în Noul Legamant , care sunt reconfirmate de  învatatura Noului Testament.
Învaţătura despre bogăţie , spre exemplu este schimbată semnificativ  în Evanghelii faţă de Vechiul Testament  . Avem  ca referinţă cuvantul lui Hristos din Matei 6 : 19-23  si  deasemenea  Matei 19:21 când Mantuitorul se adresează bogatului spunându-i :”du-te de vinde ce ai, dă la săraci şi vei avea o comoară în cer, apoi vino si urmeaza-mă” (învăţătură practicată în primele secole ale creştinismului)
Iar în Evanghia dupa Luca cap. 16 : versetele 19 -31 Domnul Isus ne împartaşeste pilda lui Lazar şi al bogatului în care Mantuitorul avertizează asupra pericolului de a căuta desfătarea în bogăţii, în dispreţ faţă de cei săraci  şi ignorând  ce este mai important cautarea în primul rând a Împaratiei lui Dumnezeu.
Spre deosebire de Vechiul Testament in Noul Testament se acordă o atenţie deosebită iubirii aproapelui,a dragostei creştine ,a sacrificiului de sine, a  solidaritaţii între oameni . Si un element care nu avem voie sa il ignoram ,Isus Hristos , cel care a murit crucificat pentru pacatele omenirii şi a primit toată puterea în cer şi pe Pământ ,ne va judeca intr-o zi inclusiv pentru îndepliirea sau nu , a acestor  porunci divine – exemplificate clar in  Evanghelia dupa Matei cap. 25.
A ignora aceste  învataturi  a lui Hristos, a le considera depăşite şi înlocuindu-le cu altele din alte timpuri,   „miroase” a erezie !
Au fost câteva cazuri celebre de oameni foarte bogaţi care şi-au donat toată averea dupa ce l-au întalnit pe Hristos într-o revelatie specială prin  moarte clinică ,printre acestea pastorul corean Yong Gyu Park . Astfel de cazuri dovedesc înca odată că cuvântul lui Hristos rămâne valabil în veac , dupa acest cuvant vom fi judecati , pedepsiţi  … sau răsplătiţi.

.

20100323_the-theology-of-rich-and-poor_poster_img

.

Iar în ce priveşte Evanghelia prosperităţii în varianta carismatică(de unde se pare că se inspiră şi unii „evanghelici”)  , aceasta este total în afara Evangheliei lui Isus Hristos.
În continuare  un comentariu al fratelui Nicolae Moldoveanu la versetul din 2 Petru 2 cu 1:
“În norod s-au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică”.
Prooroci mincinoşi, învăţători mincinoşi – iată, pe scurt, conţinutul versetului de mai sus.
Prooroc mincinos este acela care vesteşte ceva şi nu se împlineşte. Cine se ia după un astfel de prooroc, îşi primejduieşte viaţa. Învăţător mincinos, în mijlocul adunării credincioşilor, este cel care dă învăţături abătute de la Cuvântul scris al lui Dumnezeu, urmărind anumite scopuri: slavă deşartă, câştig mârşav, satisfacerea unor pofte păcătoase, sau întărirea unei partide religioase. Acesta, rămânând în starea în care se află, nu va ajunge la cunoştinţa adevărului (2 Timotei 3:7), pentru că are mintea întunecată şi duhul robit. El se împotmoleşte în propriile sale cercetări. Prin învăţăturile pe care le strecoară pe furiş vrea să câştige adepţi, ca în dosul lor să-şi poată împlini planurile lui blestemate. Talmudul zice: „Să-ţi înşeli aproapele este un păcat; să-L înşeli pe Dumnezeu, este o naivitate; să te înşeli pe tine însuţi, este o crimă.” Învăţătorii mincinoşi sunt ei înşişi nişte mari înşelaţi şi caută să înşele şi pe alţii. Oricine se leapădă de Cuvântul lui Dumnezeu, fie prin adăugare, fie prin scoaterea a ceea ce este scris, acela se leapădă de Stăpânul, care l-a răscumpărat, şi care este Autorul Cuvântului.
Erezie înseamnă abatere de la Cuvânt (Sfânta Scriptură). Chiar dacă nu este o abatere mare, tot purtătoare de moarte este. Deschizătura macazului este mică dar duce trenul pe altă linie. Renumitul teolog englez Farrar zice: „Cuvântul eres n-a avut întotdeauna acelaşi înţeles. La început el n-a avut acel înţeles rău, în care se întrebuinţează astăzi. În limba greacă clasică, de pildă, el însemna punct de vedere, şcoala filozofiei şi a cugetării (vezi Sextus Empiricus, 1:16). În Noul Testament înseamnă „partidă” şi prin el nu se înţelege însuşirea unor păreri greşite, ci şovinismul spiritului de partidă. Cuvântul acesta se întâlneşte în F. Ap. 5:16; 15:5; 16:5; 24:5-14; 28:2; 1 Corinteni 11:19; Gal. 5:20; 2 Petru 2:1; (vezi „Primele zile ale Creştinismului”, voi. 2, pag. 260). Cu toate că la început nu era o depărtare prea mare de adevărul dat de Domnul Isus – cum este astăzi – totuşi Duhul Sfânt atrăgea serios atenţia credincioşilor.
Învăţător mincinos este şi cel care propovăduieşte Cuvântul lui Dumnezeu, dar nu îl trăieşte. Este un învăţător mincinos pentru sine, adică el este cel păgubit. Proorocii mincinoşi şi învăţătorii mincinoşi fac multă vâlvă prin adunările copiilor lui Dumnezeu. Noutăţile trezesc curiozitatea ascultătorilor. La o cometă ne uităm mai mult decât la soare. Aceasta este pricina pentru care ereticii (învăţătorii mincinoşi) sunt iubiţi un timp şi atrag atenţia asupra lor. Se vorbeşte în lung şi în lat că ei ar fi „mari” şi toţi îi ascultă cu uimire. „Minunea zilei” este adeseori pălăvrăgeala zilei. Învăţătura cea nouă este ceva uimitor, iar vechea credinţă (credinţa apostolilor) este alungată.
Fraţii mei, nu vă luaţi ochii de la Soarele Neprihănirii – DOMNUL ISUS – ca să nu fiţi înşelaţi de vreo stea rătăcitoare. (Iuda 13). Aşteptaţi puţin şi vedeţi cum dispare cometa, iar stelele fixe (statornice) vor sta strălucind la locul lor dintâi. Domnul să ne dea necurmat o judecată sănătoasă, ca să putem deosebi cometele de soare. Copiii pot să dorească jucării noi, dar noi să fim oameni mari şi să rămânem la lucrurile dovedite ca fiind ale lui Dumnezeu.

 

…………………………………………………………………………………………………

 

 

 

 

 

 

 

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: